ARMINDENI

"Frunza verde de pelin, / Iata-ne la Armindeni, / Beau mesenii si mananca, / Si de ciuma nu li-e frica!" (veche strigatura populara)

Ziua dedicata zeului vegetatiei, protector al vitelor, cailor, holdelor semanate, viilor si livezilor se numeste Armindeni in Transilvania, Banat, Bucovina si Moldova, unde este celebrat la 1 mai, si Sangiorz in Muntenia si Oltenia, unde este praznuit la 23 aprilie.

Simbol al abundentei vesnic crescatoare a vegetatiei, Armindeniul este o datina care evoca stravechea credinta in puterea benefica si protectoare a ramurii inverzite asupra vietii si prosperitatii familiei si a gospodariei acesteia.

Obiceiurile specifice acestei zile sunt:
- impodobirea cu ramura verde a stalpilor portilor si caselor, a intrarilor in adaposturile vitelor si in alte anexe gospodaresti pentru protectia oamenilor si animalelor de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice
- implantarea in mijlocul satului, in curte, in tarina, la stana de oi, intre hotare a unei prajini inalte cu ramuri verzi in varf sau chiar a unui arbore intreg curatat pana spre varf de crengi si impodobit cu cununi de flori si spice de grau numit Arminden sua Pomul de Mai


Armindeniul se serbeaza pentru rodul pamantului, ca sa nu bata grindina, impotriva daunatorilor, pentru sanatatea vitelor. Se spune ca in ajunul acestei zile, pentru ca viforul si grindina sa nu se abata asupra satului, femeile nu lucreaza nici in casa, nici pe camp.

In traditia populara, acestei zile i se mai spune si "ziua pelinului" sau "ziua betivilor" si in vechime semnifica inceputul verii agricole. Pentru ca in aceasta zi se sarbatoreste si "ziua boilor", aceste animale nu se folosesc la muncile campului, nerespectarea acestei reguli atragand dupa sine moartea animalelor sau imbolnavirea oamenilor.